la-Sfantu Gheorghe.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii gheorghienilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Omul care s-ar putea îmbogăți din "dinții de vampir"

Agerpres

 

Pe Fazakas Sandor, meșterul popular din Sântionlunca pe care îl știe tot satul, l-am cunoscut anul trecut, pe când se îngâna primăvara cu iarna. Ne-a poftit în atelier, la capătul casei, ultima încăpere pe dreapta, unde o sobă de fontă "torcea" monoton lângă o pisică tărcată.

E singurul din zonă care mai prelucrează și sculptează manual în os și corn de animal, respectând un meșteșug tradițional transmis din generație în generație, spunea atunci, pentru AGERPRES, arheologul Dan Buzea, de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe.

Pe Fazakas Sandor l-am regăsit recent în micul său "sanctuar", cu pereții ticsiți de unelte, toate pesemne bune la ceva, unde urmează tainic același ritual, care începe cu fierberea oaselor. Le alege, le potrivește cu grijă, le taie cu fierăstrăul, hârș-hârș, apoi le șlefuiește și face din ele tot felul de obiecte — nasturi, ace, piepteni, cercei, cleme, amulete, medalioane, instrumente muzicale, bastoane, solnițe... Un anumit fel de solnițe, așa cum erau ele în urmă cu o sută de ani, când nu era nuntă fără un astfel de dar care, zice-se, aduce bunăstare. 

Meșterește obiecte și din coarne de vită, de cerb și de bivol, dar mai rar, că nu-s chiar la îndemână. Îmi arată câteva dintre piesele sale favorite: două goarne din coarne de bivol, lungi și ușor încovoiate, pe care abia le poți ține c-o mână și care scot un sunet înfundat și prelung. "Cornul aia are aproape un metru", spune el cu accent secuiesc. "Am lucrat la el aproape o jumătate de an. Întâi am desenat modelul din capul meu și apoi am sculptat cu briceagul. Astea nu-s de vânzare", face precizarea meșterul popular.

Fazakas Sandor tocmai s-a întors din Ungaria, de la fiica lui care locuiește acolo, unde și-a vândut o parte din marfă. 
Mă asigură că obiectele ieșite din mâinile lui au mare căutare la târguri. Sunt unicat, iar străinii, în special, apreciază asta. La Bran, spre exemplu, unde lumea vine buluc să vadă castelul, ar putea vinde dinți de vampir cu nemiluita. Dar, ce folos dacă n-are bani să meargă peste tot... Așa că, dacă se nimerește vreun client interesat, vinde marfa en-gros.

"Mă chinuiesc așa singur, dar aș putea câștiga bani faini. Într-o zi a venit un cetățean de la Bran și le-a luat en-gros pe loc. (...) Acum că sunt pensionat și am timp liber aș putea să fac orșice, dar singur nu pot. Am fost invitat la tot felul de târguri, dar dacă merg două zile de acasă plătesc cazare, mâncare, drum și nu mai rămâne nimic pentru mine", spune Fazakas Sandor. 

Recent a primit o comandă și din Germania, pe Internet. De fapt, a ajuns în legătură cu neamțul printr-un băiat din capătul satului care vorbește germană, dar din păcate n-are cum să onoreze comanda. E prea mare pentru puterile lui. "Neamțul ăla a văzut ce fac și a făcut o comandă mare, cu de toate, pepteni, cercei, medalioane, a zis că plătește pe loc. Dar comanda e prea mare și singur nu pot s-o fac. Dacă ar mai fi să știe cineva meseria asta, atunci altfel ar fi dacă trei ar lucra și unul ar umbla după comenzi", spune cu năduf meșterul.

Mă uit la mâinile lui muncite. Îmi spune că a început să sculpteze în lemn și marmură la 15 ani. A învățat meseria de la un meșter din Calnic, renumit la vremea lui, care l-a ținut ucenic trei ani. "Uitați, ăsta a fost meșterul meu, Balint Andras", mi-l arată într-o fotografie.

Visul lui Fazakas Sandor este să deschidă un atelier de creație pentru a-i învăța la rândul lui și pe alții, mai tineri, tainele acestui meșteșug din care e convins că s-ar putea câștiga "bani faini". A și pus ochii pe locul potrivit — un conac din Sântionlunca pe care îl zărești din drum, cu vreo cinci hectare de livadă. Proprietarul plănuia să facă aici o carmangerie, dar nu i-a mers, a dat faliment. Peste poarta zăvorâtă se vede lesne clădirea albă cu ferestre înalte și curtea largă, iar cu puțină fantezie îți poți imagina vremurile când vizitiul trăgea trăsura conașului la scară. 

"Interiorul e Neckermann, dacă mă credeți. Eu nu am putere pentru așa ceva, nu am bani să cumpăr, dar am multe gânduri. Primul legat de meseria și pasiunea mea — să fac un atelier și un muzeu al satului, să învețe și alții după mine, că vedeți, bătrânim, bătrânim și copiii noștri nu știe meserie. Și-apoi aici se poate face și altceva, nunți, turism, cramă, tabere pentru copii. Dar, eu singur nu pot, nu pot să fac nimic singur. Dacă ar veni cineva cu bani să cumpere. (...) Poate mă ajutați dumneavoastră. Aș face ceva și cu Uniunea Europeană, dar nu știu dacă dă atâția bani la un singur om. Dacă dă, m-aș bogăți deodată", râde Fazakas Sandor.

La ieșirea din atelier, agățată la îndemână, ține o trompetă veche de pionier de care atârnă un steguleț roșu cu ciucuri, ușor decolorat de vreme. O ia, o șterge ușor de haină să i se ducă praful albicios și-mi spune că ani de zile a fost trompetistul satului, adică omul care dădea de veste dacă-i rost de veselie sau "dacă-i bai în sat". Găsește și-un chipiu prin mulțimea de lucruri, își dă capul ușor pe spate, trage aer în piept, duce trompeta la gură și suflă după consemn — alert și ascuțit dacă-i foc, legănat dacă seara îi adunare în sat. 

A preluat atribuțiile de trompetist atunci când a intrat în echipa de pompieri voluntari a localității, dar de fapt pasiunea sa este saxofonul, așa că atunci când își găsește timp se retrage tot în atelier ca să "facă repetiții". "În fiecare săptămână, măcar o dată vin aici în spate, ca să nu deranjez familia, și fac o repetiție".

Chiar și în ziua de azi continuă să fie un om important în comunitatea în care s-a născut în urmă cu aproape 60 de ani: e vornic la nunți. "Asta e viața mea! Să mergeți cu bine și să mai veniți că am multe să vă mai spun", încheie meșterul.

Dacă treceți vreodată prin Sântionlunca, satul care străjuiește drumul național 11, ce face legătura între Brașov și Bacău, opriți-vă să cumpărați o pâine de casă caldă, coaptă pe vatră, cum numai oamenii de aici știu să o facă, și dacă aveți timp bateți la poarta casei cu numărul 73, să-l cunoașteți pe meșterul popular Fazakas Sandor.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014